duminică, 22 aprilie 2018

O altfel de privire-176- Hm...

Există o anume trăire pe Pământ: în afară de ceea ce este la fel, se întâmplă să se întîlnească ceea ce este mult diferit. De obicei, acela care este sus știe dinainte renunțarea  celuilalt din această întâlnire...știe deja cât de dureroasă e această apropiere pentru celălalt. Este la fel cum nu poți trăi în soare...te arde. E  întâlnirea dintre Luceafăr și fata pământeană. Ea și-a dorit ceva mai mult în viața ei și l-a chemat să coboare. Cu toate că pentru el era nefiresc, a consimțit, s-a dus până acolo unde ”nu-i hotar, nici ochi spre a cunoaște” ca să ceară să fie muritor,a fost gata să i se ia nemurirea chiar, sacrificiul suprem ...dar, între timp, vede pe pământul ”rătăcitor”, cum  celălalt  se lasă ”petrecut de noroc” și atunci înțelege capriciul dar și neputința muritorului.

***
Neașteptat ajungi la momentul când pătrunzi deplin în teritoriul lui ”Hm...”  te lași cuprins de mirare, ușoară îndoială, început de zâmbet, deplină reflecție. ”Hm” e atunci când ceva  nedefinit e pe cale să apară și să-și trăiască firescul în viața ta, fascinant de cuceritor, amuzant și hâtru, neapărat fermecător prin magnetismul nedefinitului. ”Hm”  te  face  chiar să vrei să renunți la nemurire, să treci peste ce trăiai și era normal până atunci...”Hm” este punctul de întâlnire pentru cel gata să urce dar și pentru cel gata să coboare, este presimțirea lui ”Wow” și amintirea  lui ”Aha”, este  întâlnirea  din trăire. 

vineri, 20 aprilie 2018

Gândul de week-end -244

Viața  este despre a demonstra prin fapte că îți dorești ceva:  cunoaștere, o relație, un statut, o calitate, viața însăși. Faptele contrare repetate  duc la pierderea  șansei de a dobândi ce crezi că vrei.  

duminică, 15 aprilie 2018

O altfel de privire-190- Cincizeci...

 cincizeci...  ca și cum sunt pe o colină de unde pot vedea în toate direcțiile, mă simt pe un ax solid și în acelai timp mobil ce îmi permite să schimb perspectiva de câte ori vreau. Cincizeci este ca și cum am intrat în miez și de acolo pot vedea atât înăuntru cât și afară în același timp. E  perioada în care Cărarea se manifestă ca parte  din ființa mea, o simt cum iese  șnur al vieții din inimă și mi se așterne în față cap compas divin  arătându-mi Nordul vieții. 

Stau pe cumpăna de cincizeci cu mirare și blândețe senină, privesc la meandrele ce m-au adus aici cu recunoștință și mulțumire, apoi mă îndrept spre zarea din față și adulmec muntele ce mă așteaptă într-un tărâm al lui limpede-pur. Aceeași cărare mă cuprinde în brațele ei de destin și mă conduce spre vârful pe care îl văd în zare și care sălășluiește deja într-un miez din mine. Acolo am să ajung prin șlefuirile vieții, prin ploi și ninsori, prin arsuri de suflet și nici un preț nu va fi prea mare pentru acest drum. Cărarea ce mă cheamă acum e atât de seducătoare încât simt uimire că nu am înțeles-o până la acest popas. E deplină și magică, e plină de rost și înțelesuri, e atât de populată încât singurătatea nu are sens nici formă, e Cărarea- condei al vieții ...adesea iau forma ei și  trasez contururi moi prin trăiri, prin simțire. Este, sunt, suntem penița ce lasă urme divine pe foaia terestră, ce ne aduce împreună aparent din întâmplare, ce ne amestecă cerneala într-un contur comun. 

Cincizeci rotund și rumen, ca doi obraji înfiorați de un sărut. 



vineri, 13 aprilie 2018

Gândul de week-end-243

Există un moment în viață când indiferent ce spune mintea, inima nu îți dă voie să faci altfel de cum simte ea: e ca o șină pe care te așază și nu poți merge pe altundeva. 

vineri, 6 aprilie 2018

Gândul de week-end-242

Când avem de făcut o alegere, mereu îl vom alege pe cel care vorbește pe limba noastră, chiar dacă pe termen lung se va dovedi că cealaltă variantă era mai bună. 


duminică, 1 aprilie 2018

O altfel de privire-189- Ce contează...

Pe drumul vieții fiecăruia, ceea ce contează și are sens deplin se poate shimba în funcție de simțiri, împliniri, maturizări.

 Privind dintr-o perspectivă detașată la manifestările în iubire ale oamenilor, poți vedea cum sunt acele etape cînd cel mai mult contează să simți că ești iubit, că ești sufletul universului celuilalt, că ești important și prețuit. Te încălzește acea iubire, te face să crești, să evoluezi.

 Sunt apoi etapele în care mergi în interiorul tău și vrei să simți cum e când iubești tu fără limite, când poți dărui trup și simțire fără vreo umbră, cum e să devii fluid în dăruire. Atunci pentru tine contează să te simți fără zăgazuri, fără restricții, complexe, condiționări, vrei să simți libertatea din a te dărui complet... și o faci... și cunoști o anume pace.

Vine apoi vremea când vrei să împlinești dorința cuiva și îl întrebi ce vrei tu să cunoști? Iar el îți va spune să iubesc deplin sau să fiu iubit deplin ... iar tu, îi vei împlini acea trăire, îi vei dărui ca pe o ofrandă trăirea lui a iubi sau a lui a fi iubit deplin. E posibil ca acela să nu fie omul potrivit ție dar tu vei fi mulțumit  în dorința ta de a putea împlini dorința fierbinte a cuiva. 

Și există apoi vremea în care cel mai mult contează pentru amândoi împlinirea reciprocă, dorința de fericire comună, mutuală. Vine timpul când cel mai important este ca  împlinirea să fie de ambele părți: nu mai poți accepta sacrificiul tău în favoarea celuilalt dar nici al celuilalt în favoarea ta... sacrificiul nu mai există ca stare, ca idee, ca experiență... se dizolvă în dorința comună, în admirația și prețuirea unică, în trăirea aceleiași bucurii. 


vineri, 30 martie 2018

Gândul de week-end-241

Doi oameni sunt împreună atâta timp cât închisoarea în care se află fiecare este aceeași.


duminică, 25 martie 2018

O altfel de privire-188- Tărâmurile

Tărâmuri suntem fiecare... în chip, în sânge, în ochi creștem tărâmuri de rai ori de iad... ni s-au tatuat pe circumvoluțiuni, s-au cioplit prin carne, s-au alăturat prin poteci de simțire, prin liant de gând.

***
Când ne-am întâlnit eram fiecare în tărâmul opus și chemarea  ne-a fascinat: eu eram prin pajiștea lui Verde crud, tu pluteai încă pe apa lui Albastru tulbure; mie îmi era dor de o simțire anume, ție de o liniște blândă. O vreme verdele din primăvara mea s-a amestecat cu albastrul cerului din iarna ta... o vreme, atât  cât sângele nostru  să cunoască intim celălalt pigment, să îl cuprindă în cromatica sa.

***
Un verde albastru s-a creat pe  Pământ din nou,  un verde- albastru din Tărâmul nostru pe care poposim uneori, când înăuntrul fiecăruia revine pustiul. Aleseseși dinainte și am știut amândoi...
Tărâmurile noastre au fost create să fie separate... mi-ai arătat asta mereu, atât de ades încât am ajuns să cred și eu și am lăsat să se șteargă tot ce cu trudă unisem... Tărâmurile noastre au fost create să lumineze alte lumi, alte vieți, să se amestece în culorile altor ceruri...

***
E iar primăvară, e vremea să fim liberi și tu și eu,  să pășim prin culori diferite, să admirăm fascinați  apusuri noi, să zâmbim la cireșii altor tărâmuri. Te iubesc și te las liber! Eliberează-mă dară! 



vineri, 23 martie 2018

Gândul de week-end-240

Dacă cineva e menit să facă parte din viața ta, asta va fi atât în prezența cât și în absența lui fizică.

vineri, 16 martie 2018

Gândul de week-end-239

Viața te poate aduce în situația în care să te bucuri că nu ești pe placul tuturor, că ești refuzat de unii oameni, că nu toată lumea își respectă promisiunile față de tine. Și asta face parte din maturizare.

sâmbătă, 10 martie 2018

O altfel de privire-187-Acea privire

Sunt momente când e suficient să îți surprind felul cum mă privești și noi lumi ni se deschid. Îmi oferi priviri atente, scurte sau curioase, îmi dedici priviri amuzante ori întrebătoare dar mai ales, e acea privire: uimită, plină de admirație, de bucurie și recunoștință, curioasă și magnetică, jucăuș-serioasă, halucinant  pătrunzătoare ... de câte ori o întâlnesc, ochii mei se pierd în ea luând  după ei și suflul meu cu totul.  


vineri, 9 martie 2018

Gândul de week-end-238

După fiecare clipă, nimic nu mai e cum a fost.

joi, 1 martie 2018

Gândul de week-end-237

Dincolo de Tu și Eu de acum există Tu și Eu dintotdeauna și ei decid ce, cum, cât trăim împreună.


vineri, 23 februarie 2018

Gândul de week-end-236

 Ca  să înțelegi viața, e nevoie să înveți să vâslești.

vineri, 16 februarie 2018

Gândul de week-end-235

Din ziua în care nu te mai minți, ești liber.