Pe drumul vieții fiecăruia, ceea ce contează și are sens deplin se poate shimba în funcție de simțiri, împliniri, maturizări.
Privind dintr-o perspectivă detașată la manifestările în iubire ale oamenilor, poți vedea cum sunt acele etape cînd cel mai mult contează să simți că ești iubit, că ești sufletul universului celuilalt, că ești important și prețuit. Te încălzește acea iubire, te face să crești, să evoluezi.
Sunt apoi etapele în care mergi în interiorul tău și vrei să simți cum e când iubești tu fără limite, când poți dărui trup și simțire fără vreo umbră, cum e să devii fluid în dăruire. Atunci pentru tine contează să te simți fără zăgazuri, fără restricții, complexe, condiționări, vrei să simți libertatea din a te dărui complet... și o faci... și cunoști o anume pace.
Vine apoi vremea când vrei să împlinești dorința cuiva și îl întrebi ce vrei tu să cunoști? Iar el îți va spune să iubesc deplin sau să fiu iubit deplin ... iar tu, îi vei împlini acea trăire, îi vei dărui ca pe o ofrandă trăirea lui a iubi sau a lui a fi iubit deplin. E posibil ca acela să nu fie omul potrivit ție dar tu vei fi mulțumit în dorința ta de a putea împlini dorința fierbinte a cuiva.
Și există apoi vremea în care cel mai mult contează pentru amândoi împlinirea reciprocă, dorința de fericire comună, mutuală. Vine timpul când cel mai important este ca împlinirea să fie de ambele părți: nu mai poți accepta sacrificiul tău în favoarea celuilalt dar nici al celuilalt în favoarea ta... sacrificiul nu mai există ca stare, ca idee, ca experiență... se dizolvă în dorința comună, în admirația și prețuirea unică, în trăirea aceleiași bucurii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu